Descoperirea contrazice vechea convingere conform careia agilele aptitudini de deplasare si de catarare ale liliacului cu coada-scurta – Mystacina tuberculata – au evoluat in absenta pradatorilor sau competitorilor de la sol, conform echipei de cercetare coordonata de dr. Suzanne Hand, un expert in liliaci de la New South Wales, Sydney.
Impreuna cu liliacul vampir american comun – Desmodus rotundus – liliacul neozeelandez este unul dintre cele doua (din 1.100 specii de liliac) din toata lumea care se deplaseaza mergand pe sol. Isi foloseste aripile pe post de membre anterioare si este ajutat de pinteni si de sistemul adeziv de pe talpi asemenea celui de geko, pentru o agatare si o stabilitate mai ferme si mai eficiente.
Echipa de cercetare a descoperit recent ca sistemul muscular si osos si al unei alte specii din trecut era adaptat miscarii la sol. Este vorba despre un stramos al liliacului, ale carui fosile au fost descoperite in padurea tropicala australiana, in bogatul sit arheologic Riversleigh din nord-vestul Queensland-ului.
“Liliacul cu coada-scurta pare sa fie unicul supravietuitor al unei antice descendente australiene intalnite astazi numai in Noua Zeelanda. Contrar ipotezelor deja existente, studiul demonstreaza ca liliecii nu lipsesc masiv de la sol din cauza competitiei sau a pradatorilor ci, in cazul lor, mersul este rar deoarece acesta prezinta avantaje pentru ei doar in circumstante speciale”, sustine dr. Hand.
Sursa: Sciarticleblog
CITESTE SI: